CLEJA – IERI, AZI ŞI MÂINE

Duminică, 17 Februarie 2013

Mitul românității ceangăilor (Partea a II-a)

Filed under: Uncategorized — zulu @ 9:54 pm

adevărul vă va face liberi!

cleja(Codex-ul lui Marco Bandini şi interpretarea maghiarităţii ceangăilor)

Profesorul Dumitru Mărtinaş în a sa lucrare Originea ceangăilor din Moldova, doreşte să demonstreze românitatea ceangăilor pornind de la faptul că episcopul Marco Bandini nu menţionează termenul „ceangău” în epistola sa trimisă Romei, în urma vizitei canonice efectuată în toate comunităţile catolice din Moldova. Pe lângă faptul că aceşti din urmă catolici ar fi fost români, Mărtinaş afirmă mai apoi că marea parte au emigrat in Transilvania din cauza conflictelor politice, militare şi sociale din Moldova. Imediat după vizitarea localităţilor de căre Bandini, au loc mai multe conflicte de natură militară între cele trei mari puteri ale regiunii: Rusia, Austria şi Imperiul Otoman. Luptele dintre forţele militare ale celor trei state s-au purtat inclusiv pe teritoriul Moldovei şi s-au întins pe o perioadă lungă culminând cu Revoluiţia de la 1848, moment în care migraţia polulaţională încetează definitiv.

Din afirmaţiile profesorului Mărtinaş aflăm că majoritatea catolicilor îşi părăsesc căminele natale pentru a trece munţii. Din aceste afirmaţii se nasc câteva întrebări: Dacă mare parte a catolicilor din Moldova erau români (Cf. Dumitru Mărtinaş, Originea ceangăilor din Moldova, Bacău 1997, p. 21), cum de au plecat în Ardeal „acolo unde românii erau prigoniţi de către maghiari”?

Să încercăm să răspundem la această întrebare folosind datele adunate de episcopul Marco Bandini adunate în lucrarea Codex. Vizitarea generală a tuturor Bisericilor catolice de rit roman din Provincia Moldova 1646-1648. În anul 1646 Bandini îşi începe misiunea de a vizita toate localităţile cu populaţie catolică din Moldova, proces ce se va întinde pe o durată de doi ani. În urma acestui itinerariu călugărul bosniac va inspecta 33 de localităţi, unde va gasi  în majoritatea covârşitoare a cazurilor locuitori catolici de origine maghiară. Întrebarea fundamentală ce se ridică este: de ce Bandini nu găseşte români sau ceangăi? În cazul în care sunt găsiţi români sau saşi, aceştea sunt indicaţi cu exactitate. Despre ceangăi nu se poate vorbi decât după 7 ianuarie 1764, adică după revolta eşuată a secuilor împotriva Mariei Tereza. După înăbuşirea răscoalei, mulţi secui se vor refugia în Moldova, mai ales pe Valea Trotuşului, unde vor întemeia noi localităţi. Aceştea îi vor numi pe vechii locuitori catolici din Moldova csángo magyar, datorită limbajului maghiar arhaic folosit de către ei. 

Mărtinaş îl citează pe misionarul italian Vito Piluzio, care afirmă în 1862 într-o înştinţare trimisă Romei, că locuitorii mai multor aşezări din Moldova sunt fugiţi cu toţii în Ungaria (Transilvania). De fapt nu a fost o emigrare decât la scară redusă, majoritatea populaţiei fugind în alte zone ale Moldovei în timpul luptelor dintre ruşi-austrieci-turci, întorcându-se de fiecare dată după conflicte în satele lor. În perioadele de conflict misionarul nu putea vizita localităţile, astfel că însemnările sale sunt alcătuite în mare parte din informaţii primite de la comercianţi. Dacă totuşi ar fi plecat marea majoritate a catolicilor din Moldova, aşa cum afirmă Piluzio, atunci cu siguranţă astăzi nu am mai găsi în Moldova numele scrise de Bandini în al său Codex. Dar în mod surprinzător în majoritatea localităţilor vizitate între 1646-1648 găsim foarte multe nume de familie ce sunt întânlite şi astăzi. De exemplu: Grozeşti (astăzi Oneşti) – Csorba (Ciorbă), Kis (Chiş), Demeter; Bahna – Birta, Filep (Filip), Benta; Trotuş – Kovacs (Covaci), Pap (Pop), Iakab (Iacob), Pal, Kosa (Coşa), Simon; Faraoani – Diak (Diac), Antal, Simon, Orban, Balint, Varga, Dobos, Farkas (Farcaş), Kosa (Coşa), Butnar, Doma (Duma); Valea Seacă – Farkas (Farcaş), Bogdan, Balas, Kozokar (Cojocaru), Lazar; Bacău – Buttak (Butacu), Kancsal (Cancel), Medves, Pekurar (Păcurar), Varga, Gergö (Gherguţ), Turbul (Tulbure), Illyes (Ilieş), Veres, Roka (Roca), Martis, Paskar (Pascaru), Sasko (Sascău), Kadar (Cadar), Donkos (Dancă), Csompoly (Cimpoieşu), Petre, Pall (Pal); Tămăşeni – Demeter, Varga, Gergely (Gherghel); Agiudeni (Adjudeni) – Pall (Pal); Răchiteni – Kadar (Cadar), Dobos, Gall (Gal), Csobane (Ciobanu); Săbăoani – Deak (Diac), Csobane (Ciobanu), Miklos, Varga, Antal. Iată doar câteva exemple de nume ce existau în perioada vizitei canonice efectuate de Bandini, toate cele enumerate mai sus se regăsesc şi astăzi în cadrul comunităţilor catolice din Moldova. Întrebarea ce se naşte din această înşiruire de nume din Codex se referă în mod expres dacă aceşti catolici au plecat sau au rămas pe meleaguri moldave? Răspunsul îl putem afla uitându-ne în cartea ce cuprinde însemnările călugărului Bandini pe care le putem compara cu matricolele existente în parohiile catolice de astăzi din Moldova. Abia atunci vom găsi răspunsul. Majoritatea numelor coincid. Deci cei numiţi maghiari de Bandinus sunt una şi aceaşi cu ceangăii de mai târziu.

Mărtinaş ne spune că ungurii au plecat din Moldova în Transilvania, iar în locul lor au venit români (catolici), insuficient maghiarizaţi, şi s-au aşezat în satele în care odinioară fuseseră catolicii maghiari vizitaţi de Bandini. Cea mai mare coincidenţă în această ipoteză este faptul că cei veniţi au aceleasi nume cu cei plecaţi. Mare coincidenţă a istoriei.

1 comentariu »

  1. Sunt descendent al lui Dumitru Martinas si sunt foarte mandru de asta.

    Comentariu de Anton-Luis Martinas — Duminică, 14 Februarie 2016 @ 2:40 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: