CLEJA – IERI, AZI ŞI MÂINE

vineri, 16 Octombrie 2009

Începem cu începutul !

Filed under: Uncategorized — zulu @ 12:14 pm

Cleja este situată la poalele de est ale Culmii Pietricica, pe râul Cleja, se află la 18 km de Bacău. Ea ar trebui să fie cunoscută populaţiei României pentru faptul că, aici scriitorul Vasile Alecsandri (1821-1891) a auzit şi a notat, în 1843, balada „Mioriţa”, capodoperă a folclorului naţional.  Comuna este formată din satele Cleja, Somuşca şi Valea Mică. Satul Cleja este împărţit în trei părţi de mărimea unor sate mai mici: Buda, Cleja (centru) şi Alexandrina. Din totalul de 6.864 de locuitori ai comunei, la recensământul din anul 2002 au fost consemnaţi 6.716 romano-catolici (97,8%), 113 ortodocşi (1,6%), 16 penticostali, 7 adventişti. Are patru şcoli generale . Din anul 2000 este condus de un vătaf pe nume Joca Ion, din partea partidului ,,OGRADA roşie”. Gurile rele spun că , este înconjurat de o camarilă pestriţă, unde poţi identifica mai multe exemplare din regnul animal !😳

În ultima perioadă, sub directa conducere a  vătafului Joca Ion, infracţionalitatea a atins cote alarmante după cum semnalează presa locală Bacău Expres:

,, Cercetat pentru lovire, suspectat de viol : Un tânar de 16 ani, din comuna Cleja, este cercetat sub aspectul savârsirii infractiunilor de viol, lovire si alte violente. Politistii din Cleja au fost anuntati de Ionel F., de 26 de ani, ca a fost lovit cu muchia toporului

,, Batut si lasat fara telefonul mobil : Miercuri noaptea, Alexandru Manu, din satul Cleja se intorcea linistit spre casa. La un moment dat a fost acostat de doi indivizi care, fara nici un motiv l-au luat la bataie pe Alexandru.

http://www.youtube.com/watch?v=I7h79l319lQ

33 comentarii »

  1. Vă salut . Sper să regăsesc aici comentariile voastre pro şi contra despre: organizarea aşezării, conducerea locală după votul din 2008, acţiunile consiliului local, şcoală, biserică, poliţie, propuneri pentru aşezarea pe un făgaş normal a relaţiilor dintre membrii comunităţii, oameni…etc. Vom aborda subiecte de toate genurile şi pentru toate urechile.

    Comentariu de blitz09 — vineri, 16 Octombrie 2009 @ 12:28 pm

  2. pai spune prosti, pentru ca gunoiul este 3 lei de persoana. Mai da e bine sa cunoasca tot mapamondul porcariile care se intampla la noi????

    Comentariu de anonim — vineri, 16 Octombrie 2009 @ 3:11 pm

  3. S-a tratat acest subiect al gunoiului pe afaceri agricole, dar fără urmări, este bine să-i amintiţi TALIBANULUI de câte ori este nevoie că este un MINCINOS punct.
    Mă îngrijorează creşterea infracţionalităţii, sper ca datele să nu fie aşa sumbre precum spui tu blitz!

    Comentariu de ilav — Duminică, 18 Octombrie 2009 @ 4:24 pm

  4. Salve! Nu stiu in ce masura e bine sa postam ‘prostiile’ facute de 2-3 copii tampitzi(a se citi infractiuni) fapte care nu reprezinta comuna,cum am mai spus si in alte postari ale mele comuna in sine nu e promovata deloc sub nici o forma ceea ce ma face sa cred ca exista rea vointa ,prostie sau nepricepere a autoritatilor locale.Eu personal am dovezi si imagini care arata locuri care pot face parte dintr-un circuit turistic si cultural si care nu sunt puse in evidenta de autoritatile locale care culmea locuiesc tot in aceeasi comuna.O mana de lepre inconstiente care sanctioneaza prin prostia lor(in speta primarul si viceprimarul)cu amenzi si controale pe cei care se impotrivesc lor.

    Comentariu de adyman78 — Duminică, 18 Octombrie 2009 @ 9:31 pm

  5. Vă mulţumesc celor care aţi postat, cum la fel le mulţumesc şi celor care au trecut dar nu au lăsat nici un mesaj. Se poate şi mai mult curaj. Pentru cele două zile sunt mulţumit de traficul avut.
    Că ne place sau nu, trebuie să scoatem în evidenţă atât lucrurile bune cât şi cele mai puţin bune, infracţiunea este o realitate!

    Comentariu de blitz09 — luni, 19 Octombrie 2009 @ 6:33 am

  6. niste mari minciuni spune acest domn

    Comentariu de coco — miercuri, 21 Octombrie 2009 @ 12:10 pm

  7. 1. asfaltarea drumurilor prinsipale , bravo mai nepoate ce astepti? laude ? asta tie datoria ca doar nu vrei sa te votam o data sa te prezinti la primarie si inca o data ca sa mai faci si treaba, sa fim seriosi , ce naiba .

    Comentariu de coco — miercuri, 21 Octombrie 2009 @ 12:12 pm

  8. 2. pietruirea drumurilor secundare , bai tata , pai cum le-ai facut ca nu se prea vad , de fapt , dupa ce le pietruiti voi 😮 masina pe drum si 10 pe hartie ,si banii in buzunar , nici nu ma mir ca nu se vad rezultate prea mari, mai vine si o ploae marunta de 2 minute si hoopaaa a luat balastul de pe drum si mai trebuie sa punem altul , dar la urmatoarele alegeri , apropo acum in preajma prezidentialelor chiar nu balastrati nimic ?? nu pot sa cred.

    Comentariu de coco — miercuri, 21 Octombrie 2009 @ 12:15 pm

  9. 3. Minciunicaaaa , in casa socrului tau sta cumnatul tau Pavel Cartes un baiat extraordinar , de altfel are si cui sa semene , tatal lui sa-i fie tarana usoara era un om deosebit , intelept si cuminte, si toti copii lui sunt o mandrie , ca si sotia ta dealtfel o doamna in adevaratul sens al cuvantului. Si cui spui tu ca nu il costa nimic pe notar ca are centru la Cleja,lasa lasa ca stiu eu , tu nu faci nimic fara rasplata. Urmeaza comentarii punct cu punct la filmulet.

    Comentariu de coco — miercuri, 21 Octombrie 2009 @ 12:20 pm

  10. 4.Mai Joca tie chiar nu tie rusine deloc , despre ce falmacie la standarde europene vorbesti ? am fost chiar deunazi si tocmai plouase , inotai in noroi si gropi pana sa ajungi la farmacia ta la standarde europene.Trezestete bai tata ca nu mai ai tu pe cina sa imbrobodesti.

    Comentariu de coco — vineri, 23 Octombrie 2009 @ 2:17 pm

  11. 5. Vorbesti de modernizare primarie , tu nu ai fost in stare sa cureti o fantana in toti acesti ani , ce sa mai vorbim de plantat un copac , dar pe cea din fata primariei repede ai astupato si ai scos copacii din fata ,.mascarada care a costat mai bine de 2 miliarde de lei vechi. Cu banii astie altul isi ridica primarie din temelii. urmeaza..

    Comentariu de coco — vineri, 23 Octombrie 2009 @ 2:20 pm

  12. 6. Ba mincinosule care esti de primar , ce a dat Benea la biserica ? nu ti rusine s minti ? Benea da bani la biserica ca sai invete parintele pe prosti sa voteze cu PSD-ul , grosul banilor vine la biserica de la guvern dati prin lege la culte , si ce vine de la consiliul local sint tot banii oamenilor din cleja , care isi platesc toate taxele si impozitele prin munca si prin sudoarea fruntii lor , nici decum de la tine , tu personal nu ai dat la biserica nici 5 banuti de la tine din buzunar , recunoaste adevarul nu te mai lauda pe banii altora.

    Comentariu de coco — luni, 26 Octombrie 2009 @ 3:34 pm

  13. SSST

    Comentariu de Anonim — miercuri, 31 Martie 2010 @ 12:02 pm

  14. Eu am o mica intrebare care nu are directa legatura cu articolul…as dori sa stiu de unde sunt luate aceste informatii? si unde as putea gasi o istorie aprofundata a satului? mai ales partea cu alecsandri m-ar interesa?

    Multumesc anticipat!

    Comentariu de Curios — sâmbătă, 12 Noiembrie 2011 @ 11:46 pm

    • Mulţumesc pentru ,,atenţionare”. Îmi pare rău că n-am păstrat ciotul/linkul de unde l-am luat pentru că văd că a dispărut !
      Am căutat chiar şi atunci surse/rădăcini dar nic şi nici n-am dat importanţă să şterg .
      În plus…am găsit asta, care nu ne lămureşte asupra originii baladei
      Localizarea obârşiei Mioriţei sau

      Unde a luat nastere Mioriţa

      (Ipoteze, teorii, interpretari)

      Dacă ne referim la oricare altă creaţie folclorică românească, prea puţin suntem preocupaţi să aflăm regiunea sau ţinutul unde s-a zămislit. Îi apreciem valoarea artistică, îi desluşim mesajul şi o încadrăm într-o tipologie oarecare. Afirmăm despre ea că este specifică folclorului autohton ori faptul că circulaţia ei a fost dovedită într-un spaţiu mai larg, balcanic sau continental. În privinţa Mioriţei, lucrurile stau altfel. La prima vedere am fi înclinaţi să susţinem că identificarea ei în toate regiunile româneşti o îndrep­tăţeşte să aspire la statutul de „creaţie a poporului român” şi cu asta am spus totul.

      Numai că miza localizării obârşiei s-a dovedit mult mai mare. Abordările pe această temă au fost marcate, în mod aproape exclusiv, de o doză substanţială de subiec­tivism, partinism şi patriotism local. Argumentele cele mai solide au pălit în ochii exegeţilor, dacă acestea vizau o obârşie diferită decât cea a propriului ţinut natal.

      Evident că teoriile ce făceau aluzie la o posibilă geneză într-un spaţiu extra-româ­nesc au fost expulzate în virtutea caracterului de specific naţional cu care e îndrituită Mioriţa. O dată lămurită această chestiune, interesul s-a concentrat asupra identificării regiunii de pe teritoriul ţării care acumula cele mai mari şanse să fie proclamate spaţiul genezei Mioriţei. Cea mai longevivă teorie a impus obârşia vrânceană, motiv pentru care a colectat cel mai mare număr de intervenţii. Paralel, dar mult mai sporadic, s-a vorbit despre o origine transilvăneană.

      I. SPAŢII EXTRA-ROMANEŞTI

      Ar fi dificil sau aproape tendenţios să construieşti o teorie potrivit căreia Mioriţa este un produs al unei alte culturi decât cea autohtonă, în perspectiva fenomenului ce l-a declanşat, îndeosebi după 1852, dar şi ca urmare a adeziunii de care s-a bucurat în rândul românilor, mărturie stând numărul impresionant de variante.

      w Este adevărat, Alexandru Odobescu (1861) a afirmat că Mioriţa s-a născut în spaţiul macedo-român, în comunitatea aromânilor[1], dar distinsul istoric îşi trădează numai pasiunea şi admiraţia faţă de valorile antichităţii, încercând prin această strategie să justifice o oarecare prelungire a mitologiei greco-latine, prin cu­loarul balcanic, macedo-român, până în teritoriile româneşti.

      w Pentru Th. D. Speranţia (1915), un profesor de liceu care s-a remarcat doar ca autor de cărţi didactice, nu s-au mai găsit justificări per­tinente. Afirmaţia sa, cu totul insolită, a rămas antologică: „Cultul cabirilor fiind de ori­gine egipteană, Mioriţa este legenda localizată a lui Osiris”[2]. Ideea se repetă de mai multe ori pe parcursul studiului său, dar undeva, pe final, se strecoară o altă aserţiune: Mioriţa face parte din „cultul cabirilor egipteni-germani”. Contextul istoric (politic şi militar) al anu­lui 1915 poate că ar lămuri interesul filo-german (mai degrabă decât cel egiptean) al lui Speranţia.

      w În termeni uşor nuanţaţi se exprimă şi O. Buhociu (1979) (născut în localitatea Crăieşti, judeţul Galaţi), care propune o apartenenţă a baladei Mioriţa la spaţiul cul­tu­rii iraniene prin invocarea mitului celor trei fii ai lui Feridum. Însă, cu siguranţă, este vorba de o sim­plă ipoteză de lucru, o paralelă specifică metodei comparatist-mitologice (şi nu o afir­ma­ţie tranşantă gen Speranţia): „Se remarcă încă o dată tot Iranul an­tic şi me­dieval, prin cultura lui, ca fiind cel mai aproape de cultura noastră păs­to­reas­că”[3].

      II. SPAŢIUL ROMANESC
      Vrancea – Sudul Moldovei
      w La început, Vasile Alecsandri (născut la Bacău) avea toate motivele să creadă şi să susţină că balada Mioriţa provine din Munţii Vrancei, devreme ce amicul său, Alecu Russo, susţinuse că o descoperise la Soveja (în 1846). Necunoscându-se amănunte despre circulaţia baladei sau despre soarta variantelor din Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat sau Transilvania, Alecsandri nu putea să-i ofere decât o locaţie vrânceană. Acest lucru e dovedit de scrisoarea ce a însoţit balada trimisă spre publicare redacţiei ziarului Buco­vina din Cernăuţi (1850) şi e întărit de afirmaţiile lui Jules Michelet (1854). „Influenţat de Alecsandri, Michelet crede că balada s-ar fi născut în Vrancea, «à la frontière trans­sylvaine et moldo-valaque»…”[4] – o preparare inteligentă a Occidentului pentru ma­te­rializarea ideilor unioniste. Din perspective politice şi interes naţional, regiunea Vrancei corespundea, în acele vremuri, unor idealuri reprimate paşoptiştilor.

      Însă mai târziu, în 1866, după Unire şi după moartea lui Alecu Russo (1859), în culegerea „Poezii populare ale românilor”, V. Alecsandri se simte ispitit să insereze o notă (la balada Dolca) în care afirmă că „Această baladă a Dolcăi, precum şi aceea a Mioriţei, le-am cules din gura unui baciu, anume Udrea, de la stâna de pe muntele Ceahlău … la anul 1842…”. Nu voia astfel decât să apropie obârşia Mioriţei de regiunea sa natală – un sindrom al paternităţii de care vor suferi aproape toţi exegeţii. S-a scris mult despre această poziţie conflictuală a lui Alecsandri, dar el nu poate fi considerat cu nimic mai vinovat decât toţi cei ce i-au urmat.

      w O primă localizare atribuită lui Nicolae Iorga (născut la Botoşani, dar ducându-şi veacul în „burgul de vară” de la Vălenii de Munte, sub poalele Carpaţilor de Curbură), este Moldova de Sud[5]. În Istoria literaturii române (volumul I, 1925), N. Iorga socoteşte că Mioriţa a luat naştere în zona vestitului codru al Ghigheciului, şi include balada în ciclul Codrenilor[6].

      w Istoricul A.D. Xenopol (1847-1920) indică Moldova drept loc de obârşie a Mioriţei[7], iar Gheorghe Maior propune loc de baştină – zona Oituz[8], la nord de Munţii Vrancei. Fidel susţinător al primei teorii alecsandriene, Ovid Densuşianu (1922) ple­dează pentru originea vrânceană[9], deşi el se trage din părţile Făgăraşului.

      w Ca şi cum toate aceste luări de poziţie ar fi fost insuficiente, Ion Diaconu (1930) (născut la Spineşti, judeţul Vrancea), decide să-şi dedice întreaga viaţă întocmirii unei mo­no­grafii a variantelor mioritice din Ţinutul Vrancei, pentru a căuta argumente ferme şi definitive în favoarea obârşiei vrâncene a Mioriţei: „Textul de artă şi melodia cea mai expresivă a Mioriţei s-au structurat într-un peisaj de excepţională măreţie naturală şi într-un mediu etnografic în care sinergia geniului poetic popular primitiv a fost unică (…). Mediul plăsmuirii originale de artă credem că a fost lumea păstoritului vrâncean, iar cadrul geografic erau plaiurile munţilor Vrancei, al căror pitoresc depăşesc – după prozatorul ardelean Ioan Slavici – frumuseţile munţilor din Transilvania şi Muntenia”[10].

      w Au urmat apoi numeroase aprecieri de aceeaşi factură. Mihail Sadoveanu (1944) – născut la Paşcani – a fost consecvent în elogierea Vrancei: „Această Mioriţă aşa de suavă, aşa de artistică, unică între cântecele popoarelor, prin ce misiune oare s-a născut pe aceste plaiuri (vrâncene)?”[11]. Simion Mehedinţi (1946) avea însă motive suplimentare să liciteze pentru această zonă, deoarece s-a născut chiar la Soveja: „În Vrancea, unde s-a născut balada Mioriţa, un munte se cheamă şi azi Răiuţ, adică «raiul mic»”[12].

      w A. Fochi (1964) – născut la Cernăuţi – n-a agreat niciodată această teză şi nici n-a fost impresionat de argumentele lui I. Diaconu: Mioriţa e „cu atât mai puţin vrânceană, cum ar dori-o patriotismul local al unui folclorist din acea parte a ţării”.[13] Copleşit însă de perseverenţa „moldovenilor”, în anul 1964 A. Fochi realizează un com­promis. Fiind un susţinător fervent al obârşiei transilvănene a Mioriţei, el afirmă că ulterior concepţiei versiunii-colind a existat un al doilea moment decisiv în evoluţia tex­tului, de data aceasta în Vrancea: „…celui de-al doilea moment din geneza Mioriţei, res­pectiv momentul naşterii versiunii baladă” îi putem stabili „fără şovăire ca zonă gene­tică – Vrancea”[14].

      w Gheorghe Vrabie (1966) – născut la Voineşti, judeţul Vaslui – se situează, de aseme­nea, în tabăra „vrâncenilor”, atunci când vorbeşte despre „…arhetipul vrâncean, în chiar locul de baştină…”[15], iar Geo Bogza (1971) – născut la Ploieşti – afirmă, într-un articol publicat în Contemporanul că Vrancea „nu e numai locul de origine al Mio­riţei, ci şi epicentrul celor mai multe cutremure ce ne zguduie ţara…”[16].

      Transilvania

      După primele încercări de sinteză a cercetărilor mioritice (D. Caracostea – 1927), dar mai cu seamă după apariţia primei monografii (A. Fochi – 1964) şi a primelor comentarii / abordări de ansamblu (M. Eliade – 1970), ţinutului transilvan i s-a alocat un rol im­portant, respectiv un statut întemeietor în detrimentul altor posibile locaţii pentru obârşia Mio­riţei.

      w Profesor universitar în capitala Moldovei, Aron Densuşianu (1895) nu uită nici o clipă zona sa de baştină (născut la Densuş, judeţul Făgăraş), motiv pentru care nu va ezita să res­pingă teoria odobesciană, a obârşiei în spaţiul macedo-român, şi să formuleze o aser­ţiu­ne privind originea mocănească a Mioriţei[17]. Ţinutul Făgăraşului şi al Măr­ginimii Sibiului, pastoral prin excelenţă, i-a inspirat lui A. Densuşianu scenarii sufi­cient de vrednice pentru a fi crezute. Multe decenii mai târziu, cercetările sistematice ale lui A. Fochi în această zonă aveau să pună în evidenţă un lucru frapant: comunitatea de păstori sibieni cunoşteau în mică măsură cântecul mioritic.

      w După 1900 George Coşbuc (născut la Hordou, judeţul Bistriţa – Năsăud) ple­dează şi el pentru originea „bârsană”, deci transilvăneană, a baladei[18], iar Leontin Ghergariu (1897-1980) (născut în comuna Nădlac, judeţul Arad) identifică în versiunea colind tipul fata de maior, specific regiunii Jiboului şi opinează pentru originea arde­le­nească, în speţă să­lă­jeană a Mioriţei. Datorită lipsei de argumente a lui L. Ghergariu, A. Fochi conchide: „Este evident aici vorba de o exagerare, a cărei origine o găsim în pa­triotismul local al cu­le­­gă­to­rului”[19].

      w S-ar părea, la prima vedere, că Adrian Fochi (1964) se delimitează total de aceste opinii şi urmăreşte să pună în valoare o cu totul altă teorie. Însă în capitolul rezer­vat concluziilor, aveam să asistăm la o adevărată lovitură de teatru, pledând cu con­vingere pentru cauza variantelor transilvănene. Deoarece afirmaţiile sale aveau greu­tatea şi autoritatea dată de cercetarea a 930 de texte (cuprinse în prima antologie na­ţi­o­nală), teoria sa a bulversat întregul sistem de analize (eminamente parţiale) efectuate până atunci: „Credem că prima versiune a Mioriţei s-a născut în zona de Nord Est a Tran­sil­vaniei, în regiunea dintre Munţii Rodnei şi Munţii Călimanului, unde şi astăzi cir­cu­lă cu destulă intensitate în forma sa cea mai simplă”[20].

      Zona indicată de A. Fochi cuprinde Munţii Bîrgăului, izvoarele Bistriţei, ale Dor­nei şi ale Someşului Mare, în judeţul Bistriţa Năsăud. Raţiunea nominalizării acestui spaţiu se întemeiază pe o variantă (Fochi susţine că sunt mai multe) descoperită în lo­calitatea Romuli (judeţul Bistriţa Năsăud) pe care o defineşte drept perfect autentică şi profund arhaică. Un alt argument este incidenţa tipului clasic (schema indispensabilă) în această regiune, tip care se propagă radial până în Câmpia Transilvaniei, Maramureş şi Nordul Moldovei (spre Putna, în Suceava)[21].

      w După „momentul 1964”, o dată cu intrarea în scenă a „ardelenilor”, disputa pri­vind paternitatea Mioriţei nu s-a mai desfăşurat punctual, prin nominalizarea unui ţinut, a unei regiuni etno-folclorice sau a unei localităţi anume. Ea s-a axat mai degrabă pe stăruinţa de a demonstra întâietatea unei versiuni (în speţă transilvăneană) în defa­voarea celeilalte (baladă). Nici Ovidiu Bîrlea, nici Dumitru Pop şi nici Ion Taloş – ca să nu­mim doar o parte dintre puţinii exegeţi notorii ai Mioriţei-colind – nu au afirmat răs­picat că Transilvania, sau o regiune din această zonă, ar fi spaţiul genezei. Ei s-au mul­ţumit să releve aspecte mai puţin cunoscute ale variantelor ardeleneşti, pentru a spori astfel valen­ţele interpretative ale Mioriţei. Vezi si lucrarea Mioriţa s-a născut în Maramures (autor Dorin Stef), apărută, în 2005, la Editura Dacia.
      http://www.comarion.ro

      Comentariu de zulu — Duminică, 13 Noiembrie 2011 @ 2:04 am

      • Multumesc… Nu a fost o atentionare…am doar o mica tema cu istoria comunei noastre si as dori sa stiu unde as putea gasi informatii cat mai sigure si aprofundate…

        Comentariu de Curios — luni, 14 Noiembrie 2011 @ 10:30 pm

  15. As reaminti ca Balada culeasa la Klézsa a fost culeasa in limba maghiara. Si pana astazi sunt batrani care stiu sa mai cannte varianta din Cleja. Maine am sa posez varianta culeasa de Petrás Incze János. As reaminti ca nu putem spune ca motivul aceastei balada este pur romanesc, deoarece este un motiv pe care il gasim la toate popoarele din spatiul Balcanic si Carpatic. Oricum dat fiind faptul ca suntem destul de aproape de Bacau, nu as excludeca a fost tradusa din varianta maghiara (ceangaiasca), deoarece acea varianta a fost publicata cu mult inaintea variantei din limba romana.

    Comentariu de Istók — vineri, 18 Noiembrie 2011 @ 6:41 pm

  16. http://www.facebook.com/media/set/?set=a.309944335690017.82823.167630566588062&type=3&saved#!/media/set/?set=a.309944335690017.82823.167630566588062&type=1

    A Mioriţa magyar változatai
    A 30 ismert változat négy csoportba sorolható, a déli csángó, a székelyes jellegű csángó, a gyimesi és a kézdi környéki csoportokra. Az első csoportba tartozik a legelsőnek, Klézsén, 1843-ban, Petrás Incze János által lejegyzett Mioriţa-változat, amely hét évvel korábbi az első, Alecu Russo-féle román lejegyzésnél. A Mioriţa a román folklóron kívül csak a magyarból ismeretes, valószínűleg moldvai átvétellel.

    Comentariu de istók — joi, 24 Noiembrie 2011 @ 2:09 pm

  17. Chiar nu te inteleg! Pt. cine te adresezi,cand scrii in maghiara?Faci acest lucru ca sa superi pe unii,sau vrei sa arati cat de cult esti tu.Pe vremuri era un obicei, persoane ca tine in dorinta de asi arata inteligenta scrieau pe zidurile veceurilor publice.Sper ca disparut acest obicei..Daca nu vrei sa fii injurat scrie in limba romana.

    Comentariu de xyz — vineri, 25 Noiembrie 2011 @ 6:55 am

  18. xyz–Nu vreau sa intru in polemica cu o persoana care nu intelege ce inseamna diversitate culturala (o realitate/ un lucru care exista in Klézse). Daca te supara cu nu stii sa citesti limba starbunilor tai (sau doar o vorbesti) atunci exista un program care i-ti citeste textele, sau pe google este un program care il si traduce…(in cazul in care inca nu ai descoperit acest lucru, linkul este : http://translate.google.hu/?hl=hu&tab=wT#hu|ro| )
    De vreme ce acea balada despre care vorbim, in Klézse a fost culeasa in limba maghiara si a fost publicata cu 7 ani inainte ca Alecu Russo sa o faca in limba romana cred ca este de cuvinta sa citez acel autor care a facut acel comentariu in limba in care a facuto….

    Comentariu de istók — vineri, 25 Noiembrie 2011 @ 12:21 pm

  19. Se vede mai chistoc ca esti dus cu pluta.Tu unde ai invatat lb. maghiara?In Cleja?Sa fim seriosi,ce se vorbeste in Cleja,fata de lb. maghiara este diferenta mare.

    Comentariu de xyz — vineri, 25 Noiembrie 2011 @ 5:28 pm

  20. XYZ nu stiu daca ai observat, dar am incercat sa-ti raspund diplomatic dar.. in termeni matematici vorbind esti = 1 barat (din sistemul binaric)…Afla ca in cleja sa predat limba maghiara si inca se preda limba strabunilor. A si inca mai sunt familii care si acasa folosesc si-si invata copii …

    Comentariu de istók — sâmbătă, 26 Noiembrie 2011 @ 12:52 pm

  21. Sigur,ai dreptate chistoc in privvinta lb. maghiare,dar nu este lb. strabunilor.

    Comentariu de xyz — Duminică, 27 Noiembrie 2011 @ 7:31 am

  22. XYZ- desigur poate nu e limba strabunilor tai, daca si tu esti fiul unui venetic care a venit in Cleja cu interes sau meserie platita de SRI :))) sau poate pur si simplu de Partid, ca am avut parte de multi ca voi din 1900 incoace… de exemplu cei de la primarie care acum au proprietati in Cleja de vreme ce strabunii lor au venit cu un petic in cur in satul nostru…

    Comentariu de Klézsei — Duminică, 27 Noiembrie 2011 @ 2:30 pm

  23. Hai ca esti dus cu pluta.Daca tot te dai asa de stiutor,cam de cand au proprietati clejenii,cam din ce an?Analizand vei constata ca esti un pui de iobag venit din Ardeal fara nimic.Au fost cateva perioade cand boierii au vandut teren slugilor,Dupa care boierii i-au lasat sa lucreze anumite suprafete de teren contra anumitor servicii,iei romanand cu aceste suprafete. .Marile improprietarii sau facut dupa primul si al doilea razboi mondual {23 respectiv45] Uite asa au devenit clejnii proprietari.

    Comentariu de xyz — Duminică, 27 Noiembrie 2011 @ 4:22 pm

  24. pe nimeni nu a deranjat vreodata diversitatea culturala si multe persoane care au lucrat in ungaria recunosc ca le-a folosit faptul ca stiau ceangaieste. Dar de la asta si pana la a afirma ca de fapt ceangaiasca este maghiara arhaica perfecta si ca s-a pastrat intacta, pe cand in ungaria s-a „corcit” si s-a modificat semnificativ( acestea le-am citit pe un material de propaganda impartit prin Sabaoani), iti trebuie multa imaginatie. Exista foarte multe carti care trateaza originea noastra, de ambele parti, atat romana cat si maghiara, si amandoua au argumente destul de solide care incearca sa demonstreze originea romana sau maghiara a ceangailor. Cum originea e neclara, din partea mea oricine se poate declara roman sau ungur, dupa cum crede.
    Insa ma deranjeaza faptul ca, atunci cand se face referire la Cleja, fie suntem declarati toti romani, fie unguri(mai ales tabara maghiara se refera la intreaga comunitate ca fiind maghiara), si ce e mai scandalos decat atat, obtin beneficii de pe urma acestui fapt. N-au decat sa se declare unguri, romani sau chiar chinezi (nu cred ca e cineva in comuna care sa fie ungur 100% sau roman 100%, dar nu e deloc onorabil sa ne punem in genunchi in fata cuiva pentru a obtine beneficii daca ne declaram unguri sau romani.
    Ceea ce ma mai deranjeaza e faptul ca pe internet, daca dai o cautare pentru termenul de ceangau, majoritatea rezultatelor sunt „ceangau maghiar”. Cine ma poate lamuri? Sunt mai multe tipuri de ceangai, de genul ceangai cumani, ceangai secui, ceangai pecenegi, ceangai romani?

    Comentariu de ready4war — Duminică, 29 Aprilie 2012 @ 12:31 pm

    • Domnul Bejan Gheorghe de la asociatzia Dumitru Martinas este reprezentantul ceangailor romani🙂, poate te lamureste dansul de chestiile astea. Merele paduretze, jonathan, de vara, de toamna, etc, etc apartzin toate de aceeasi specie MERE:))

      Comentariu de gratzy — miercuri, 2 Mai 2012 @ 11:28 am

      • Si cine e reprezentatul ceangailor maghiari? Comentariul tau nu a facut decat sa imi adevereasca temerile: ne folositi ca pe niste carpe in functie de unde vreti sa obtineti fonduri: guvernul maghiar sau cel roman.

        Comentariu de ready4war — miercuri, 2 Mai 2012 @ 3:32 pm

  25. de discutat discut doar cu cei care au un nume de om. Tu poate iesti chiar carpa, cel putzin dupa numele tau „frumos”.

    Comentariu de gratzy — miercuri, 2 Mai 2012 @ 4:50 pm

  26. numele ramasese mai demult din perioada cand obisnuiam sa bloguiesc, dar asta nu explica lipsa argumentelor tale la intrebarile mele. Eu am incercat sa abordez problema din privinta ambelor tabere, dar explicatia ta, cum ca „celilalti sunt de vina” nu e suficienta; si vad ca in lipsa de argumente incepi sa jignesti, ceea ce nu e frumos deloc pentru o domnisoara.

    Comentariu de cristi — miercuri, 2 Mai 2012 @ 8:25 pm

    • Buna Cristi! Dupa datele extrase din recensamantul de anul trecut – 2011 – in cleja sunt 161 persoane de etnie maghiara si aproximativ 145 de etnie csangau. Nu folosim pe nimeni „ca pe niste carpe”. Daca Tu faci parte din cei aprox. 300 de persoane si consideri ca nu iesti reprezentat in mod corespunzator, atunci avem despre ce vorbi. Daca nu e asa, atunci nu prea intzeleg care ar fii scopul conversatziei noastre pe aceasta tema. Cu respect: Gratzy

      Comentariu de gratzy — joi, 3 Mai 2012 @ 2:46 pm

  27. Nu ar fi o idee rea. Ce zicetzi?
    http://www.romaniafederala.ro/

    Comentariu de gratzy — joi, 15 Noiembrie 2012 @ 1:09 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: